a venit iarna si e bine
Miros de ţuică fiartă şi un vânt îngrozitor. Prieteni apropiaţi alături de mine, o pătură transparentă şi braţe calde care au avut grijă de mine. Parizer bun-bun şi vin şi suc de roşii. Şi placa de snowboard pentru prima dată în picioare. Eu, cel drag şi muntele. O întâlnire cu doi străini şi bucuria de a fi singuri pe drumul de vară înzăpezit. Ionuţ. Ştie el de ce. RHCP + Snow în mintea mea, plus lista de cadouri şi câteva planuri de viitor.
Pentru mine, a venit iarna şi e tare, tare bine. Să fie armonie!
nu judeca, lasa timpul sa treaca
Cred că a trecut destul de multă vreme de când nu am mai scris într-un stil poetic, emoțional, subiectiv poate. De mult timp n-am mai scris o poveste sau o critică subiectivă. Poate că nu mi-am mai permis, poate că nu am mai avut răbdarea necesară, nu știu.
Azi, însă, sunt câteva lucruri pe care aș vrea să le pun pe tapet. Lucruri despre care mulți dintre noi ar fi trebuit să ne dăm seama de ceva vreme (deși îmi pare rău că nu e deloc așa).
Așadar:
- m-am cam săturat de oamenii din jur care judecă și mă judecă după modul în care ne îmbrăcăm. Și îmi pare rău că și eu asta am făcut de destul de multe ori. Să nu-mi spui mie că e în decența bla bla să te îmbraci cumsecade, căci nu despre asta vorbesc. Vorbesc despre cei care judecă faptul că nu mă îmbrac după trenduri, după reguli și branduri. Sincer, sunt lucruri mai importante pe care prefer să cheltuiesc mărunțișul pe care oricum nu-l am.
- Am obosit să văd cum lipsa de creativitate e luat drept exemplu și, mai ales, cum excentricitățile sunt exemplul de urmat. Mă scuzați, dar de când vulgaritatea e ridicată la rang de artă? De când bunul simț e ignorat în totalitate și tupeul ăla țipător are mereu de câștigat? Îmi pare rău dacă mi se spune că sunt eu prea naivă, dar eu chiar cred în lucruri mai bune.
Am obosit să mă tot lovesc de tupeu născut din nonexperiențe și de credința că succesul vine odată cu un astfel de comportament. Fă-ți timp să faci evaluări în profunzime și rezervă-ți timp să descoperi un om. Nu o haină sau un citat frumos sunt cele care îl fac pe om cineva. Nu profilul de pe Facebook definește o persoană – acolo e o identitate virtuală, de cele mai multe ori voit construită în anume fel. Fă-ți timp să descoperi o persoană.
hipster meets Mircea Baniciu
Am fost joi seară la Petrecerea de Crăciun organizată de Avocatnet.ro, în Kulturhaus, fostul Twice. Lume bună, persoane cu care nu mă mai văzusem de suficientă vreme, amintiri legate de primele mele interviuri cu oameni de business și avocați de succes. La party, urma să cânte Mircea Baniciu – nu mă dau în vânt după melodiile lui, însă m-a bucurat să-mi amintesc unele melodii din copilărie.
În fine, ați prins ideea: party Avocatnet.ro, Kulturhaus – presupun că așa se scrie, concert Mircea Baniciu.
La un moment dat, între oamenii de business au început să apară mai tinerii hipsteri, îi recunoști după ținută, freză, atitudine etc. Printre ei și acel băiat blond, cu dreduri/rasta (încă nu știu diferența) care e manechin, iese în evidență prin atitudine, prin el. E hipster și n-ai cum să nu-l remarci. Cânta Mircea Baniciu, iar el, cu toți ceilalți din aceeași categorie, ascultau concertul lui Mircea Baniciu.
Și știți ce? N-am văzut fețe acre sau mormăituri sau aere care să denote că hipsterii nu-l suportă pe Baniciu. Ba din contră, mi-a plăcut să-i surprind pe unii dintre ei bâțâindu-se în scaun, înconjurați de oameni puțin mai scorțoși de la petrecerea care încă nu se terminase.
Frumos, civilizat, nu așa cum crede majoritatea cum că hipsterii sunt în lumea lor și nu acceptă nimic altceva. Frumos, civilizat, hipsterii au ascultat Baniciu.
Nu puteam să nu scriu asta, pentru că m-am săturat să fim încadrați în niște tipare care nu ne dau voie să ne mișcăm dincolo de ele. Greșit!
o viziune asupra succesului
Am inceput zilele trecute sa citesc Outliers – The story of success, de Malcom Gladwell si, initial, mi-am zis ca e o carte care, cu siguranta, nu ma va impresiona cu nimic pentru ca un scriitor din occident va vedea notiunea de succes cu alti ochi si ca nu are cum sa se aplice realitatii de la noi.
Insa urmatorul citat m-a facut sa nu renunt. Outliers e o carte care promite mult.
Biologists often talk about the “ecology” of an organism: the tallest oak in the forest is the tallest nott just because no other trees blocked its sunlight, the soil around was deep and rich, and no lumberjack cut it down before it matured.
We all know that successful people come from hardy seeds. But do we know enough about the sunlight that warmed them, the soil in which they put down the roots, and the rabbits and lumberjacks they were lucky enough to avoid?
wind of change
Când am intrat în echipa Bolero, am nimerit chiar în mijlocul predării – se pregătea să intre în tipar numărul de mai. Și chiar din prima zi a trebuit să fiu în priză – am scris primul meu Next Issue, la ore pe care atunci le credeam destul de târzii. Iar lucrurile frumoase, asezonate cu mici greșeli și încăpățânări, nu au întârziat să apară. Încă mai am coperta Bolero cu mine primită de ziua mea și mă bucur că sunt printre persoanele care au avut parte de un astfel de cadou. O tradiție frumoasă 
Experiențele mele la Bolero pot fi prilejul unei cărți. Iar ”povestea” mea de redactor va continua la Joy. Lucrez pentru ultimul număr al revistei Bolero și-mi pare rău că nu pot găsi cuvinte potrivite pentru a spune cât de mult țin la această revistă.
Însă știu că aceeași strădanie, același entuziasm și aceeași poftă pentru ceea ce voi scrie mă vor ghida și la Joy.
Eu, aceeași Cristina!
saptamana culturala
Pentru ca jobul meu de redactor la o revista glossy imi permite sa-mi fac de cap in interes de serviciu, saptamana aceasta m-am bucurat de trei evenimente tare simpatice.
Am fost la Nouvelle Vague. Unde a fost un spectacol impresionant si unde am strigat pentru prima data: Too drunk to fuck! (Bine ca in viata de zi cu zi nu mi s-a intamplat vreodata asa ceva). Recomand cu drag cantecele acestei formatii.
Marti, a fost zi de teatru. La Metropolis, am fost la piesa OPPOSITE ATTRACT, unde, dragele mele, il puteti vedea pe Florin Piersic Junior intr-un rol mai putin conventional. Piesa este despre lamentarile singuratatii in cuplu, despre cat de mult ne place sa alergam necontenit dupa ceea ce nu putem aveam niciodata, despre cat de ilare pot fi momentele de placere din cuplu. Daca e tragic sau comic, va las pe voi sa mergeti la vizionare si sa trageti concluziile.
Joi, film. Desi pana acum nu m-am declarat fana a magiei, de data aceasta abia lansatul Harry Potter m-a impresionat intr-un mod cat de spoate de placut. Nu e un film de vazut cu copii, pentru ca eu m-am speriat bine bine de vreo 3-4 ori. E in film o poveste frumoasa despre talismanele mortii care mi-a placut tare tare mult. Pentru care m-am hotarat sa cumpar si cartile.
Iar azi-maine voi termina de citit Libraria iubirii, de Paola Calvetti. O poveste de dragoste impresionanta, desi titlul e poate prea romantat. E o carte cu multe trimiteri la alte carti, cu descrieri impresionante, de un lirism de care imi era cumva dor in aceste zile in care evenimentele prea au fost impotriva mea. O carte carte iti ofera linistea numai buna sa te regasesti. Promit sa scriu mai mult despre aceasta carte.
Capricioasa ca vremea de toamna
Capricioasă ca vremea de toamnă, astfel sunt eu în ultima vreme. Mă trezesc cu poftă de soare, de căldură și plimbări prin parc, ca după-amiaza să trec în visare la nămeți monstruoși și blocaje pe străzile Capitalei.
Mă văd imaginându-mi povești aventuroase și proiecte grandioase ca, în realitate, să aleg locul călduț cu care m-am obișnuit.
Vreau povești de iubire și surprize nemaiîntâlnite, iar apoi mă consolez cu realitatea care până la urmă nu e deloc banală.
Și, după toate nebuniile care-mi trec necontenit prin cap, ajung să mă întreb retoric: de ce să nu visez în continuare? De ce să îmi cenzurez gândurile? Până la urmă, sunt aproape singurele pe care le posed în libertate deplină.
Sunt capricioasă ca vremea de toamnă. Na! Trebuia s-o spun și p-asta.
P.S.: Or fi gândurile numai ale tale, însă întru realizarea lor mulți potrivnici se pot arăta. Și de unde nu te aștepți.
lectura de astazi
Pentru că astăzi la birou m-am putut bucura de o mică pauză, mi-am zis că e momentul pentru lectură. Nu am avut o strategie, am pornit din link în link, pe site-urile pe care obișnuiesc să le vizitez constant.
Iar lista s-a dovedit foarte surprinzătoare:
O recenzie la una dintre scrierile lui Saul Bellow – aici
Un articol despre ce vor face cei de la Warner cu fotografiile cu artiști, adunate de la începutul casei de producție – aici
O documentare frumoasă despre cum și cât ar trebui să privim o operă de artă – aici
Si impresionantul articol din Esquire, al lui Mike Sager, publicat în 2000 – aici
Sper să citești măcar unul din ele, sunt sursă de inspirație din multe puncte de vedere, iar ca să te conving, te laăi să ghicești din care dintre articolele de mai sus e următorul citat:
“Have you ever visited a clothing factory, heard the sewing machines rrrrhhhahhhrrr with the loudness in the middle of the phrase? I feel like that myself, like the operator sliding in the cloth. Only the machinery is internal a…nd the seams never end.”
de ce sa alegi publicitatea online
Daca nu stii care sunt avantajele publicitatii online, cel mai bie este sa apelezi la o firma specializate in acest domeniu. Deoarece am oarecare experienta de la cursurile din facultate, eu una nu mi-as bate capul sa imi fac singura publicitatea online, ci as incredinta fraiele celor cu experienta.
Firmele specializate in creare site si promovare ofera servicii de incredere, iar astfel este si Studio Media Pixel din Bucuresti (se lauda cu un portofoliu de peste 200 clienti, ale caror site-uri web ating cote foarte bune din punct de vedere al prezentei online).
Iata unul dintre sfaturile oferite de cei de la Studio Media Pixel: un site web nu este suficent, acesta trebuie si optimizat pentru motoarele de cautare. Iar daca vrei ca site-ul tau sa fie printre primele, poti apela oricand la o firma specializata, ca Studioa Media Pixel.
4 motive (și +) pentru a merge la dans contemporan
1. Te decontectezi de tot ceea ce înseamnă realitatea de zi cu zi și e timpul în care ai ocazia să îți dai întâlnire cu propriile gânduri și propriul corp.
2.Îți supui trupul unor exerciții pe care nu le efectuezi la sală și, dacă ești în căutarea unei modalități mai puțin convenționale de a face febră musculară, atunci dansul contemporan este modalitatea potrivită.
3. Înveți tehnică de dans. Partea de deschidere a fost preferata mea, îți destinzi spatele, coloana…
4. Ești pus/ă în situații limită. Vrei să știi cum e să vorbești neîncetat 10 minute și să îți coordonezi mișcările corpului cu cuvintele tale? Sau vrei să afli cum te simți după 10 minute de tremurat din tot corpul? Mergi la cursuri de dans contemporan.
Recunosc, partea de tehnică mi-a plăcut cel mai mult, pentru că știam sigur că am la ce să mă concentrez, iar la capitolul improvizație m-am descărcat mai greu pentru simplul fapt că îmi era mai greu să fiu eu cu mine (cu propriile stări, cu propriul trup, cu propriile gânduri). E mult de povestit, iar fiecare curs m-a făcut să mă gândesc mai mult la reacțiile mele, la modul meu de interaciona și de a mă comporta.
Recomand cu drag cursurile de la www.cndb.ro – fii pe fază, căci în noiembrie încep cursuri noi.
Comentarii recente