a fost bine. a fost rau

Am fost intr-o agitatie sterila in ultima perioada, asa cum zice la un moment dat Cartarescu in jurnalul lui, fix in perioada cand se chinuia sa scrie Orbitor 3. Am fost intr-o agitatie placuta, ca zilele de dinaintea inceperii scolii, in care nici teme nu ai de facut, dar parca nici zilele de vacanta nu mai sunt ce ar trebui sa fie.

A fost bine, a fost rau.

mi-au ramas in minte cateva cadre si lucruri-idei carora as vrea sa le dau curs, pentru ca sunt acum ca un mugur de mar gata sa plesneasca. (imi e frica sa nu rabufnesc in fata altcuiva si sa o fac eu lata in stilul meu caracteristic)

a. O petrecere cu mult, mult sclipici la care pentru prima data dupa mult, mult timp am fost dispusa sa renunt la safety net si m-am lasat cuprinsa de emotii. Acele emotii care iti coloreaza sufletul in curcubeu, care nu stii unde or sa duca si totusi esti dispus sa te arunci cu tot avantul inspre ele. Vorbesc pompos, fir-ar, dar inca port amprenta emotiilor. Si, da, nu-mi pasa ce se va intampla, pentru ca, asa cum am zis mai demult, nu am absolut nimic de pierdut.

b. O poveste de familie, trista, ascultata la o terasa la mare. O poveste ca intr-o carte de Steinbeck, cu absurd de Beckett. Imi doream sa curga lumina peste sufletul celui care povestea. Doar ca sa treaca peste acel negru despre care ii tot spuneam ca il pune in fata in viata lui. Am dat-o in bara cu brio. Dar mai bine mai devreme decat mai tarziu.

c. eu.cu.frica.si.rabdarea. Ciudat sentiment mai e si asta. Nu l-am mai simtit de cand am stat cu placa pe mare intr-o zi friguroasa de aprilie. Atunci eram eu cu mine si cam atat. Acum, a trebuit sa inteleg ca lucrurile din exterior nu le poti controla si ca nu ar trebui sa imi fie teama de ceva ce nu tine de mine.

d. Un pahar de vin pe bluza alba. 4 cuba libre pe plaja. O cafea cu lapte. Un bilet de autobuz. Table.

A fost bine, a fost rau.

Sunt eu, visatoare. Si cred ca mi-am gasit jobul ideal: cloud shaper.