Acasa e locul…

Unde iti poti lasa hainele imprastiate la voia intamplarii, fara grija ca te vede cineva. Si tot aici e locul unde uneori din graba uiti sa mai intinzi rufele din masina de spalat si o faci abia seara, cand ajungi acasa. Si iti permiti sa nu speli vasele si lucrezi pentru tine, serviciu sau orice altceva printre flori care se ofilesc, praf nesters si foi imprastiate. Acasa e locul unde lasi patul nefacut si tricoul la marginea patului si pantofii nepusi in cutii.

Acasa e locul…

Unde iti place sa umbli desculta, sa simti racoarea parchetului si gadilatul usor al covorului abia spalat. E locul unde iti place sa bei cafeaua pe scaunelul din balcon si sa asculti zumzetul strazii. Acasa te alinti in patul cu asternuturi curate si frumos mirositoare. Iti chemi prietenii cu drag, la o bere, inghetata sau narghilea si te bucuri. E oaza ta. Si toate lucrurile te intampina zambind de fiecare data cand deschizi usa.

Tu pe care “acasa” il vezi mai des cand te intorci de la birou?