Back… in 2022

Back… in 2022

Acum am realizat cat de mult timp a trecut de cand nu am mai scris pe blog. Pandemia asta mi-a luat tot avantul si cumva, cumva delasarea si stresul din alte motive m-au tinut departe de blog.

Doi ani de pauza si iata-ma, tot in Londra. Intre timp sunt cinci ani de cand m-am mutat aici in orasul asta pe care inca il descopar, transformat acum de niste reguli de care mai toti ne-am saturat. Intre timp, scriu din casa mea, undeva unde avem padure la cateva minute de noi (da, suntem tot in Londra, nu la km departare), casa in care, pe langa mine si Alex, mai locuiesc si Hannibal pisoiu’ care face un an pe 28 februarie si baby-ul nostru, nascuta pe 27 Decembrie 2021.

Inca ma obisnuiesc cu noul meu rol, de mama. Mai mereu singura, uneori e teribil de greu, alteori incredibil de frumos. Desigur, pisoiul isi cere si el atentia zi de zi, dar ce la enervant e cand miauna la 4 dimineata. Copil si el.

Uneori, vorbesc in romgleza. O sa ajung si eu ca fotbalistul ala… Come si dice? Gluma proasta, stiu, dar ce sa faci cand vorbesc doua limbi zi de zi. Bine, de cand am intrat in concediu, engleza mai putin, dar totusi, nu scap de ea. Majoritatea prietenelor de aici nu vorbesc romaneste.

Revenind la titlul back in 2022… eu nu stiu cum a trecut timpul, parca mai ieri scriam pe blog. A zburat, cand in ultimul an am stat mai mult in izolare, caci sarcina mea a fost destul de greoaie. Apoi, am muncit de acasa mai mult ca niciodata si nu stiu, din nou, cum a trecut timpul.

Tarziu, poate prea tarziu, am realizat ca trebuia sa iau lucrurile mai usor si sa ma gandesc si sa ma bucur de fiecare zi. Ceea ce incerc sa fac acum. Cum ziceam, m-am intors pe blog. Prilej de scos prea multe-gandurile din capul meu de mama cu baby brain.

Poza asta e facuta recenta langa unul dintre multele parcuri de langa noi. Acum bantui linistita cu fetita aproape in fiecare zi. Bantuiala pe care v-o doresc si voua.



Leave a Reply

Your email address will not be published.