Blog

difficulties of a digital marketer when moving to another country

difficulties of a digital marketer when moving to another country

It’s almost 1 year since I moved to London, but I never gave up what I was doing as a job back in Bucharest, and that means working in the digital marketing field. At the beginning, I didn’t quite have the time to think how […]

podcasturile mele preferate

podcasturile mele preferate

De ceva vreme (mai bine de un an, insa nu știu clar când m-a prins), ascult podcast-uri, adică un fel de emisiuni radio pe anumite topicuri, pe care le poti asculta cand vrei tu direct de pe telefon, la care te poti abona. Imi place […]

prima postare din 2018

prima postare din 2018

Anul trecut, am facut o schimbare majora in viata mea. M-am mutat in Londra din februarie, iar de atunci lucrurile au fost mult mai altfel pentru mine. Am invatat mult mai mult decat m-as fi asteptat si cred ca asta a fost focusul meu. Anul trecut a fost despre schimbare si adaptare. Nu mi-am tras sufletul decat foarte putin. La final de an, am ajuns sa zic: suntem atat de stresati incat e nevoie de o vacanta. Ceea ce s-a si intamplat.

Ma gandeam eu ca voi avea multe de invatat, insa nu ma asteptam sa fie atat de multe si atat de rapid. Stiu ca si anul asta voi avea in continuare de invatat, insa mai sunt cateva lucruri pe care vreai sa le adaug:
-calatoresc mai mult
-sa iubesc si mai mult
-sa citesc la fel de constant
-sa socializez mai mult. Pentru ca imi lipsesc in continuare prietenii si familia.
-sa scriu mai mult. Imi e dor sa fac asta si lipsa de timp m-a tinut pe loc
-sa dansez mai mult si sa ma reapuc de sport.

Sunt cateva dintre lucrurile care imi lipsesc, iar lista aia de suflet e un pic mai lunga. Daca anul trecut nu prea mi-am facut liste, am incercat pe cat posibil sa ma tin de lucrurile care erau cu adevarat importante pentru mine.

Si inca mai aplic o regula simpla, la perioade constante: pastreaza (ceea ce e benefic in viata ta), start (ceva ce iti doresti de mult timp si crezi ca va avea un impact pozitiv asupra ta) si stop (opreste-te din a face macar un lucru, o actiune din lista aia neagra).

Start. Stop. Continua. Sunt cuvinte ce te pot ajuta sa faci o scurta evaluarea a vietii tale.

In rest, sa fiti sanatosi la trup si la suflet, sa iubiti  si sa va iubiti!

Multumesc tuturor celor care au fost alaturi de mine in ultimul an! A fost mai usor sa va stiut alaturi!

La multi ani!

Cu recunostinta,

C

What I’ve learned from the book Ogilvy on Advertising

What I’ve learned from the book Ogilvy on Advertising

David Ogilvy’s book – Ogilvy on Advertising was published in 1982 and I’ve been having this book in my library from more than 10 year. I don’t know why I didn’t read it before, but I’m glad that I finally had time to read it. […]

Tu cate reclame crezi ca iti sunt afisate pe facebook?

Tu cate reclame crezi ca iti sunt afisate pe facebook?

Acum cateva zile, pentru ca am avut mai mult timp liber, mi-am propus sa fac un experiment. Sa vad cam cate reclame imi apar in Facebook feed numai pe telefonul mobil (intru destul de rar de pe calculator). Am facut screen shots la tot ce […]

noiembrie, lung

noiembrie, lung

Sunt la ultima carte a Elenei Ferrante dintre cele 4 nebunii de carti din zona Napoli si de fiecare data sunt fascinata de fina psihologie pe care o are aceste femeie. In plus, ma fascineaza naturaletea cu care personajele nu numai ca sunt atat de reale, ci cu cata deschidere si naturalete pot sa vorbeasca despre ele. Ma fascineaza pentru ca uneori intra atat de bine in capul meu, pe cum cred ca au intrat in capul atator persoane care i-au citit cartile. O admir, recunosc, pentru cartile astea, pentru scriitura, dar mai ales pentru ca uneori imi clarifica mie lucrurile. E un fel de psihoterapie prin lectura.

Cartile ei nu m-au facut niciodata sa ma intreb ‘Bai, da’ ce-a vrut sa spuna autorul?”, in schimb, intr-un mod foarte brutal as zice m-au facut sa ma intorc catre mine. Sa ma intreb: Is this the real me? (da, am ajuns uneori sa imi pun intrebari in engleza, n-am ce sa fac…) M-am vazut in multe dintre prieteniile din carti, in multe situatii violente, in multe relatii din cartile Elenei. Mi-am spus: bai, ce naiba, suntem toti la fel? Poate ca da, poate ca nu, naiba stie. Mi-am dat seama, citind, de ceva: bai, eu nu mai am chef sa ma ascund. Sa spun ce n-am chef sa spun sau sa imi inabus sentimentele. Am lasat sa iasa din mine si bune si rele. Intr-un fel, cam ca in pasajul de mai jos, au iesit din mine sentimentele si actiunile:

‘Good feelings are fragile, with me love doesn’t last. Love for a man doesn’t last, not even love for a child, it soon get a hole in it. You look in the hole and you see the nebula of good intentions mixed up with the nebula of bad. Gennaro makes me feel guilty, this thing here in my belly is a responsibility that cuts me, scratches me. Loving courses together with hating, and I can’t, I can’t manage to solidify myself around any goodwill. Maestra Oliviero was right, I’m bad. I don’t even know how to keep friendship alive. You’re kind, Lenu, you’ve always had a lot of patience. But tonight I finally understood it: there is always a solvent that acts slowly, with a gentle heat, and undoes everything, even when there’s no earthquake. So please, if I insult you, if I say ugly things to you, stop your ears, I don’t want to do it and yet I do. Please, please, don’t leave me, or ill fall in.’ Elena Ferrante – The Story of the Lost Child

Nu stiu sa o spun mai bine, dar acum, in prezent, cred ca sunt cea mai buna si cea mai rea varianta a mea. Nu ma victimizez. Nu ma plang. Ma privesc doar cu o acceptare pe care foarte mult timp nu am avut-o: sunt ceea ce sunt. I’m bad in so many ways, chiar si cand fac bine. Si la fel de buna pot fi, crezand ca fac ceva rau. Poate parea o mare confuzie in ceea ce spun, insa eu una m-am hotarat sa ma accept asa cum sunt eu: cu gelozii, cu neputinte, cu rautati, cu naivitatea ca oamenii sunt buni, cu increderea ca toti ne schimbam (cu speranta ca in bine), cu dragoste, cu tristete, cu melancolie, cu greseli si reusite.

Imi place pasajul de mai sus pentru ca e despre curaj. Curajul de a spune cuiva drag ceea ce gandesti. Curajul de a te arata asa cum esti. Curaj pe care eu mult timp l-am ascuns sub o tacere care voia sa arate putere – era mai simplu sa detin controlul daca nu ma aratam asa cum sunt. Cu bune si rele. Poate prieteniile, relatiile, noi, rezistam tocmai prin prisma acestui curaj – de a ne arata asa cum suntem. Poate cumva asta e cheia care ar trebui sa ne tina impreuna. Si daca cel de langa tine nu te accepta atunci cand esti cu adevarat sincer, poate asa e mai bine. Numai sa stii ca tu esti si te arati in adevarata ta natura.

Dar gata cu filozofeala, sa trec la lucruri mai mundane. Probabil ca nu as fi scris textul asta daca nu m-ar fi lovit o raceala pentru care am refuzat niste vin fiert in oras. Si probabil ca nu as fi scris textul asta daca nu as fi petrecut terbil de mult timp citind. In Londra, orasul care surprinzator mai si doarme (sambata sau duminica dimineata te loveste linistea strazilor bine de tot), inca mai invat ca poti fi oricine vrei tu, la capitolul servicii multe dintre companii sunt inca in epoca de piatra (nu vorbesc de posta sau transport, ca astea eu cred ca aici sunt un pic din viitor), marketingul pare a fi o chestie atat de complicata – chestie care cred ca e posibila numai prin desteptaciunea (totodata poate fi si prostie) a celor care au lucrat si lucreaza in domeniu (promit sa scriu despre asta separat), iar parcurile sunt la fel de frumoase si in noiembrie, chiar daca n-am apucat sa le mai vaz atat de mult, iar oamenii se trateaza ca oamenii (nu te ia la bascalie nimeni daca esti un spalator de vase sau nu te ia nimeni cu sarut-mana daca esti cine stie ce bancher – cu alte cuvinte, esti mai intai un OM – nu mai intereseaza jobul sau functia ta).

Londra acum e un fel de Bucuresti din vremea facultatii. Plin de posibilitati, mare generator de frustrari si enorme bucurii si surprize (inca mai ma gandesc daca un colt de depresie ma mai zgandare uneori, tot ca in facultate).

Vezi, Eleno, ce-ai facut! Scriu mult si nici nu scriu bine, asa ca inchei…

Cu incredere,

C.

sase sfaturi pentru un seminar online decent

sase sfaturi pentru un seminar online decent

Ieri am participat la un seminar online sustinut de un American specialist in Facebook. Nu il stiam, dar am vazut la un moment dat pe blogul lui niste sfaturi pertinente si am zis sa particip. Si pentru ca singurele dati cand am mai participat la […]

curcubeu cu dor

curcubeu cu dor

Sunt la a doua carte din seria Neapolitan Novels a Elenei Ferrante, anume The Story of A New Name, si nu ma pot gandi decat la prietenie. La prietenii din viata mea, caci pana la urma cele doua carti deja citite despre asta sunt. Despre […]

Mic ghid cum sa optimizezi imaginile pentru web

Mic ghid cum sa optimizezi imaginile pentru web

Nu, blogul meu nu este referinta pentru un blog optimizat. Pentru ca am prostul obicei de a incarca imagini mari, poate doar un pic crop-uite, insa nu optimizate pentru web. Insa in nebunia asta cand mobilul devine din ce in ce mai mult canalul unde stam si citim articole, m-am gandit la un mic ghid legat strict de imaginile pe care le incarcam pe site. Pentru ca, deh, vrem sa fie mai usor pentru omul ala care nu fie in asteptarea lui Godot in timp ce site-ul tau se incarca…

Ma refer aici in principal la bloguri si la site-uri de prezentare, caci la ecommerce websites lucrurile sunt un pic mai altfel, mai ales acolo unde vorbim de feeduri de produse si imaginile se incarca altfel (desi o parte dintre sfaturile mele pot fi pentru bannerele de prezentare)

  1. Formatul recomandat al imaginii: PNG.
  2. Maxim size (adik kilo sau megi cum imi place mie sa zic) cred ca ar trebui sa se opreasca undeva la 500-600 kilo

Aici imi aduc aminte de o campanie de black Friday unde din nestiinta  a fost incarcat un banner de deschidere de peste 1 Mega. Of course ca am omorat siteul.

  1. Daca neaparat ai nevoie de imagini mai mari pentru ca te ajuta sa prezinti un produs – recomandarea mea este sa te uiti cate imagini ai in pagina de genul asta. Apoi, sa te gandesti daca nu cumva iti poti prezenta avantajos produsul in alt fel (imagini editate cu detaliile produslui, imagini in context, poate explicatie text unde e cazul)
  2. Testeaza imaginile pe diferite ecrane si pe mobil. Alege insa optiunea care sa se potriveasca pentru ecranele cele mai des folosite pentru utilizatorii tai. Daca ai versiuni diferite de site si mobil, atunci vei intelege ca imaginile pentru paginile si blogul tau trebuie sa fie create in 2 variante.
  3. Apeleaza la resurse online pentru optimizare imagini. De exemplu, wordpress are mai multe plugin-uri pentru optmizarea imaginilor. Alege-l pe cel care crezi ca iti este mai usor de folosit. Cel mai la indemina, in batranul Photoshop – e sa alegi exportul/salvarea imaginilor pentru Web. Mai exista tool-uri online cum e tinypng.

Quick update: pentru wordpress exista un plug-in usor de folosit caruia ii zice ShortPixel si vine cu mai multe beneficii. Cred ca e perfect pentru siteuri de prezentare, pentru ca vine cu 100 free credits/luna, dar toate detaliile pot fi gasite aici.

In plus, iti poti verifica siteul pentru optimizari, inclusiv imagini de aici si de aici (tool-uri friiii de la Google pentru a verifica optimizarea unui site si a paginilor)

Good luck la optimizat,

C

scurt despre Solenoid lung

scurt despre Solenoid lung

Pe Mircea Cartarescu l-am descoperit prin liceu pe vremea cand imi petreceam multe ore in biblioteca Aman din Craiova. Nu stiu cum am ajuns la el. La Cartarescu. Stiu doar ca am citit REM-ul pe nerasuflate. Si Mendebilul. Si Ruletistul. Si toate povestile din acel […]


Do NOT follow this link or you will be banned from the site!