ca un copil incoltit de lupi

De aici, de sus, fereastra ta e jumatate cer, jumatate blocuri. E o lumina arginitie, un pic gri, un pic murdara, un pic rece. Doar amprenta ei pe zidurile blocurilor o face mai luminoasa. Etaj peste etaj, balcon langa balcon si tencuiala asta comunista, astea fac lumina sa fie mai lumina. Ciudat, iti zici, dar nu duci gandul mai departe. Vezi pescarusii cum trec de la un bloc la altul. Le vezi bataile din aripi, dar nu-i auzi. Ai radioul pornit, masina de spalat se aude din baie, cartofii sfaraie in cuptor si tastele fac si ele zgomot. Pana si cola din pahar isi face auzita prezenta.
Dar cel mai tare si mai tare e ceva-ul ala ca un copil incoltit de lupi. E zapada si auzi maraitul lupilor si rosul din obrajii copilului iti spune ca-i frig si adrenalina. Si toate scenele cu lupi, si cele vazute-n filme, si cele nascocite de tine, toate iti trec prin fata ochilor. Copilul ala din padure, cu mainile inghetate, cu pantalonii uzi, de lana, cu buzele crapate si ochii mari, copilul ala vrea sa fuga. Numai ca l-au fermecat lupii si i s-au inclestat muschii picioarelor de la o incordare prea brusca si prea indelungata. Si auzi tare, simti tare, tare.

Tie, duminica, de ce-ti bate inima asa tare?

Fog from Caleb & Shawn on Vimeo.