Ce am mai facut

Am dansat. Mult. Foarte mult. M am trezit singura si am zambit. Linistea casei in weekenduri poate fi coplesitoare, dar atat de frumoasa si atat de buna. Am fost sincera in cafeneaua unde un barbat trecut de cincizeci de ani facea schite si citea financial times de pe un scaun cu manere din tevi de cupru. Probabil am gresit sa fiu sincera. Am stat la discutii cu sora mea si singura concluzie a fost ca, daca ceva e sa fie, atunci va fi. Restul sunt momente de trecere. Am ascultat o mie si una de melodii si niciuna nu a reusit sa se apropie de starile traite in aceste zile. Am fost agitata, am fost calma. Si iar agitata.

De ieri si pana acum am fumat doar jumatate de tigara. De aici nu are sens sa fac promisiuni, ca nu stiu cumva fi.

In seara asta am vazut Jurnalul unui iubitor de rom. Si am ramas in cap cu chestia urmatoare:

Oamenii sunt singurele vietuitoare care au ales sa creada in Dumnezeu. Si cu toate astea se comporta de parca nu ar avea niciun dumnezeu. Ar fi frumos daca ne am stradui sa nu mai fie asa. Poate dorinta mea e naiva, insa nu stiu de ce tot ma lovesc de oameni care imi spun ca e naiv sa doresti nu doar binele tau, ci si pe al altora.

Sper ca ati fost cuminti. Ca sa nu primiti o bota.