Cu propriile mâini. Seria mea de interviu cu românce creatoare

Cu propriile mâini. Seria mea de interviu cu românce creatoare

Anul acesta m-am hotărât ca blogul meu să fie și despre experiențele altora. Despre femei, românce, care creează cu propriile mâini. Care își pun imaginația în creații de obiecte, produse (fashion, beauty, design, pictura, sculptura etc, etc) care se dedică întru crearea frumosului de zi cu zi. Ideea asta mi-a venit pe când mă gândeam că simt nevoie să mă uit și la alte domenii decât cel al digital marketingului pentru că aveam feelingul că am intrat într-o bulă. În plus, am simțit nevoia să scriu despre femei, pentru că nu știu cum se face dar foarte des lucrez cu bărbați și am simțit că îmi lipsește acel ‘feminin’ din viața mea.

Primul interviu este cu Alina, din Craiova, orașul meu natal. Pe Alina o știu doar de pe internet, de când am primit un tricou pictat de la una dintre prietenele mele dragi. Povestea ei mi s-a părut perfectă pentru a începe această serie de interviuri pentru că e despre noi începuturi, despre bucuria de a face ceea ce îți place cu adevărat, cu naturalețe.

alinaAlina, spune-ne câte puțin despre tine.
Alina: Sunt Alina, am 35 ani și am terminat ingineria mediului, după un colegiu cu profil real, dar de mică mi-a plăcut să desenez și să pictez. Mentalitatea rigidă a tatălui meu, conform căreia “ești artist, esti muritor de foame” :) m-a făcut să aleg școli ” de viitor” care însă nu m-au ajutat să îmi găsesc calea. Sunt mamă a doi copii, Teodor (9 ani) și Alexandra (4 ani), doi scorpioni energici care mă țin în priză nonstop.

Când te-ai apucat de pictat?
Alina: Când s-a încheiat concediul de creștere a copilului cel mare, am fost nevoită să rămân acasă în continuare deoarece soțul a plecat să muncească în străinătate. Deși nu mă plictiseam deloc, chiar deloc :)) , totuși simțeam că nu sunt suficient de utilă și simțeam nevoia să fac și altceva decât să am grijă de casă și copil.

 

De ce pictura pe tricouri, articole de îmbrăcăminte și alte decorațiuni pictate de mână?
Alina: Ideea picturii pe haine a venit tocmai datorită băiatului meu și a verișorului lui cu 2 ani mai mare, ale căror personaje preferate erau cele secundare, care nu se regăseau pe hainele din comerț. Așa că m-am apucat de treabă, timid, achiziționând pentru început 6 tuburi mici cu vopsea specială pentru textile, doar culorile de bază ca să nu investesc aiurea în ceva ce nu mi se părea de viitor atunci. Asta se întâmpla acum mai bine de 5 ani, între timp am început să ofer cadouri prietenilor, tricouri pictate, la început cu jenă, simțeam că ar putea gândi că din zgârcenie nu cumpăr ceva din magazine, dar eu chiar puneam suflet în toate. Surpriza a fost ca apropiații să le aprecieze mai mult decât speram și chiar să dorească să comande pentru a le face cadou mai departe. O bună prietenă m-a facut să îmi depășesc teama de nou și mi-a propus sa încerc să pictez și pe alte materiale cum ar fi decorațiunile de lemn, și pot să spun că au avut un succes nesperat!

Cum era înainte viața ta? Cum s-a schimbat viața ta de când te-ai apucat de pictat?
Alina: Deși nu am studii de specialitate, mi-am dat seama că dragostea pentru pictură a rămas mereu și mi-am dorit să îmi depășesc limitele. Am pornit încercând să reproduc personaje cunoscute și acum îmi doresc tot mai mult să creez lucruri unice, personalizate, pe care să îmi pun amprenta personală, de aceea nu folosesc niciodată șabloane. Nu pot să zic că m-aș putea întreține din ceea ce fac, dar, deși îmi ocupă puținul timp liber rămas între drumurile către grădiniță, școală, fotbal, îmi dă o stare de împlinire la care nu aș renunța curând.

Ești si mamă. Cum reusești să te împarți, să pictezi, să ai grijă de copii?
Alina: Încerc să profit de cele 3 ore de dimineață, de când ajung acasă dupa grădiniță, până plec după cel mare la școală. Chiar dacă e mereu câte ceva de făcut prin casă, încerc să amân lucrurile care pot fi amânate, închipuindu-mi că sunt plecată la serviciu. Seara mai fur câteva ore; deși sunt întreruptă constant de copii, nu mă plâng, mă bucur că am de lucru și am copii sănătoși :)

Care crezi că este puterea ta? De unde îți iei energia? De unde crezi că vine această putere?
Alina: Cred că secretul succesului, mai mic sau mai mare, este să nu începi un proiect handmade sau altfel de proiect, cu gânduri de îmbogățire. Poate de aceea nu cer niciodată banii in avans, nici măcar pentru achiziționarea materialelor, cred că lucrul ăsta m-ar stresa, ideea că am luat banii pe ceva ce încă nu s-a concretizat, așa că prefer s[ pictez cu plăcere, relaxată și apoi să primesc banii de la clienții mulțumiți. Mă asigur de fiecare dată de asta, nu vreau să dezamăgesc pe nimeni care îmi încredințează un proiect, mic sau mare, pentru mine sunt la fel de importante.

Cine îți este ajutor de nădejde atunci când ești aglomerată?
Alina: Din fericire, am oameni care mă susțin și îmi sunt alături mereu. Începând cu soțul meu, proaspăt întors acasă, pe care îl ” folosesc” pentru achiziții de tricouri și alte materiale, îmi sunt aproape ceilalți membri ai familiei, prietenele de suflet, puține dar bune, care mă susțin cu încurajări, comenzi, achiziționarea vopselurilor și chiar cu livrarea produselor finite. Știu cât de mult am ajuns să iubesc ceea ce fac și cadourile de la ele au legătură aproape tot timpul cu pasiunea mea. Prietenele se știu ele care sunt și sper că știu cât de mult le îndrăgesc și le apreciez pentru tot ajutorul oferit. Tot ele m-au învățat să nu mă subestimez și să îmi evaluez munca și timpul la adevărata valoare.

Pe Alina o puteți găsi pe pagina de Facebook DeeDee’s Belle Art
Alina pregătește momentan o serie de mărțișoare pictate manual pe lemn (mai jos un mic preview).

Alina, în acțiune:

 

Dacă știi și tu o persoană sau dacă ești chiar tu cea care creează produse cu propriile mâini, nu ezita să îmi scrii pe sau să îmi lași un comentariu aici.

Enjoy your imagination,
Cristina



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Do NOT follow this link or you will be banned from the site!