in liniste

Bataliile cu tine se duc mereu in liniste. Din afara, poti parea uneori autist, nebun, aerian, ba chiar prost sau antisocial. Insa sunt momentele tale cu tine. Atunci e cel mai greu. Cand nu mai ai de ce sa te agati, cand telefoanele nu mai suna si nici zgomotul strazii nu iti poate acoperi gandurile. Cum sa faci oare sa nu ramai asa, autist, cum te vad altii? Cum sa iti rezolvi problemele de unul singur? Stiu unii care nu isi fac timp pentru gandurile lor. Care merg la toate terasele, toate evenimentele sau alearga prin toate vacantele sa nu se asculte pe sine. Sunt altii care se arunca in bratele oricui, numai sa fuga de propriile batalii. Fac pe indragostitii, cand, de fapt, stiu ca problema e in ei.

Eu, una, nu am fost niciodata genul singuratic. Mi-a placut sa am un fel de ghid langa mine, un prieten mai tot timpul, cu care sa ma lamuresc in afara si, mai apoi, sa pun ordine. Sa castig batalia interioara. Insa, imi aduc aminte cand in clasa a 11a am ramas singura, singura cu gandurile. De atunci nu am mai trecut prin asa ceva. Pana acum. Si tot ce stiu sa spun e ca iti trebuie forta. Sa iti impui sa gandesti si sa actionezi corect. Caci bataliile interioare mi se pare mie ca merg mana in mana cu multe ganduri inchise la culoare. Pe care trebuie sa le educi. Carora trebuie sa le spui sa stea departe de tine.  Bataliile cu tine se duc mereu in liniste. Si te educa cel mai mult. Si e permis sa fii autist, nebun si aerian.