lectia de azi. despre sinceritate
Azi, după mult, mult timp o persoană dragă a ales să fie sinceră cu mine. Să ştii că te cunoşti cu cineva de când erai cam de 20 de ani şi să vezi că sunt luni (să fie oare ani?) de când avea o reţinere în dialog, o nesinceritate acceptată, o evitare continuă a unor lucruri evidente… chestia asta e o mare grozăvie. Era o apăsare pe care îmi doream să o ignor, însă nu aveam cum când ştiam că am lângă mine un prieten. Obişnuiam să îi spun ce gândeam, însă nu i-am zis niciodată de lipsa de sinceritate. Cu siguranţă, am vorbit despre lipsa de deschidere, dar nu şi despre sinceritate. M-am ferit, poate din motive pe care încă nu le-am înţeles.
Însă azi, când prietenul meu a ales să fie sincer cu mine, am izbucnit în râs. M-am simţit atât de liberă şi atât de bucuroasă că în sfârşit omul a reuşit să fie sincer. Căci asta m-a făcut să simt că într-adevăr acum suntem într-o relaţie autentică. Că ne putem spune orice, că am trecut peste discuţiile din complezenţă.
Azi, când a ales sinceritatea, eu m-am resimţit om. Pentru că mi se pare extrem de important să fii sincer. Să fii autentic. Să îţi asumi alegerile. Eram pregătită să fac un drum lung pentru a deschide această discuţie despre sinceritatea prieteniei noastre. Mă bucur că n-a mai fost nevoie.
Mă bucur că în sfârşit a reuşit să îmi arate că mă respectă, vorbindu-mi sincer. Dacă respecţi o persoană, mai eşti oare dispus să te fereşi de ea, să îi vorbeşti cu ocolişuri?… Există oare prietenie fără sinceritate?
Mă bucur pentru că ştiu că mai întâi a fost nevoie să fie sincer cu el, pentru a putea fi sincer cu mine.
Şi mai cred două, trei lucruri. Că sinceritatea cu diplomaţie e un lucru de maturitate frumoasă. Că discreţia va câştiga mereu în faţa comportamentelor infantile şi instinctive. Că da, e mare om cine e sincer şi diplomat. Pentru că nu vei şti niciodată cum îl vor afecta cuvintele tale pe cel căruia i le adresezi. Am m-am bucurat enorm să văd cum cineva a reuşit după mult, mult timp să fie sincer.
Azi mi-am primit reminderul de a fi eu, aşa cum îmi doresc. Autentică. Cu acceptare. Cu sinceritate. Chiar şi atunci când ştii că poate vei avea de pierdut. Lucruri sau oameni.