nu renunt la recycle bin

Cosuletul compului e plin mereu. Si acasa si la birou. In special la birou. de fapt, cred ca nu l-am mai curatat de luni de zile. Sunt nostalgica, vazand cate tampenii si cate lucruri interesante s-au adunat. Bun, bun, nu vorbesc acum despre ce e acolo. Pur si simpu e vorba de faptul ca m-am atasat de compul meu. Ca o baba nebuna, care strange strange lucruri, de cand si-a dat seama ca incepe sa uite. Am tabieturi, la care va trebui sa renunt. Tastez intr-un anume fel de aici, de la birou. Cu cartile langa mine, cu messul deschis, cu Alin (strambacios, uneori). Azi am inceput sa curat cosuletzul compului meu. Peste cateva zile nu va mai fi al meu. Sunt nostalgica.